„FRENCH CHILDREN DON’T THROW FOOD” de Pamela Druckerman

Pamela Druckerman este o ziaristă născută în USA, căsătorită cu un scriitor născut în UK și împreună au decis să-și crească cei trei copii în Franța!!!

Pentru mine, o fată româncă căsătorită cu un băiat român, care ne creștem copiii în România (nu uitați, m-am născut în comunism și asta era norma pentru toate cuplurile), este uimitoare ușurința cu care cetățenii din țări dezvoltate pot să se mute în alte țări  cu serviciul, să se căsătorească cu parteneri de altă naționalitate decît a lor și să-și întemeieze cămin în altă țară decît cea în care s-au născut. De aceea am fost extrem de interesată să citesc poveștile Pamelei Druckerman despre cum și-a crescut copiii Franța. Aș putea spune că mi s-a luat vălul de pe ochi.

Nu numai că am înțeles diferențele dintre ce înseamnă a fi părinte în USA, UK și Franța (Pamela, o jurnalistă serioasă, s-a documentat cu minuțiozitate și a scris despre părerea psihologilor din fiecare țară în parte), dar am ajuns să admir (cu super entuziasm) sistemul dezvoltat de statul francez pentru îngrijirea copiilor.

Începînd cu vîrsta de nouă luni, orice copil francez merge la Creșă:

„The crèche is open five days a week, usually from eight to six. Mothers apply when they’re pregnant, then harangue, cajole and beg for a spot for a year after that. The monthly fees are subsidized by the state, and parents are charged sliding rates based on their incomes.”

Și aici, timp de trei ani de zile cît stau în creșă, copiii învață doar să MĂNÎNCE !!!
Astfel, pentru fiecare masă la care stau 4 copii există un adult care le prezintă fiecare fel de mîncare în parte (le spune denumirea legumelor, a fructelor și a oricărui fel de mîncare). Și asta în fiecare zi, timp de 5 zile pe săptămînă.

„Each Monday, the crèche posts its menu for the week on a giant white board near the entrance.
Every day, lunch is served in four courses: a cold vegetable starter; a main dish with a side dish of grains or cooked vegetables; a different cheese each day and a dessert of fresh fruit or fruit purée.
The youngest kids have the same food, but puréed.
A van arrives several times a week with seasonal, fresh, sometimes even organic ingredients. Aside from the occasional tin of tomato purée, nothing is processed or pre-cooked. A few vegetables are frozen, but never pre-cooked.
Using these ingredients, an in-house cook prepares lunch from scratch each day.„

Nu-i de mirare că adulții francezi apreciează mîncarea bună.

Editura Doubleday, 2012